Cetatea Făgărașului | Cetate de apărare și loc al balurilor Transilvaniei

Împrejmuită de un șanț de apărare și fortificată cu ziduri, bastioane și cu un turn de observare, Cetatea Făgărașului dezvăluie de la prima vedere scopul construcției (și al reconstrucției) sale, și anume cel strategic – pentru apărarea graniței de sud-est a Transilvaniei. Așezată între Brașov și Sibiu, în vecinătatea Țării Românești, cetatea a fost, de-a lungul anilor, un simbol al măreției domeniului Făgărașului, chiar dacă nu tot timpul a îndeplinit misiunile pentru care a fost creată și renovată – din fortăreață ajunge reședință nobiliară și, apoi, într-un trecut nu foarte îndepărtat, închisoare pentru deținuții politici ai regimului comunist.

Însă, până să pătrundem în această lume medievală care a rămas „blocată” pentru posteritate în spatele zidurilor groase, vreau să amintesc succint principalele evenimente care au avut în centrul lor cetatea sau al căror martor a fost edificiul. Pe locul unei vechi fortificații de pământ și lemn din secolul 12 a luat naștere, două veacuri mai târziu, o nouă construcție, adaptată vremurilor. Abia după încă două secole este transformată într-o cetate întărită, urmând ca, în anul 1599, să fie ocupată de Mihai Viteazul și oferită soției sale, Doamna Stanca. În această perioadă (scurtă, căci, după moartea domnitorului, soția sa a ajuns să fie întemnițată chiar între zidurile ei), cetatea a cunoscut perioada sa de glorie, renumele fiindu-i oferit de balurile organizate aici – datorită cărora a devenit cel mai căutat loc pentru balurile Transilvaniei.

Într-o vreme în care incursiunile tătarilor și ale otomanilor erau din ce în ce mai frecvente, era imperios necesar ca edificiul care astăzi atrage mii de turiști în orașul Făgăraș să fie fortificat – iar așezarea sa strategică era atât un avantaj, cât și un dezavantaj, căci constituia poarta de intrare dinspre sud în Transilvania. Cetatea nu a fost ferită de atacuri, însă nici nu a fost cucerită vreodată, motiv pentru care astăzi se bucură a fi una dintre cele mai bine conservate cetăți feudale ale Europei de Est.

 

Odată cu pătrunderea armatei habsburgice, Cetatea Făgărașului a devenit reședința principilor Transilvaniei, îndeplinindu-și, în continuare, rolul de apărare pentru care a fost creată (chiar dacă, de-a lungul anilor, a devenit și temniță – în speță, pivnițele sale). Turnul păstrează și acum urmele terorii și ale durerii și prezintă câteva elemente de tortură folosite în secolul 17. Într-una dintre camerele cetății (unde se reunea și Dieta), este așezat un alt element de tortură în urma căruia prizonierii erau uciși în chinuri groaznice, sub o aparentă șansă de izbăvire. Este vorba despre „Fecioara de Fier”, o cușcă din metal în care prizonierii erau închiși, cu promisiunea că, dacă sărută chipul Maicii Domnului din interior, vor fi eliberați. Ce se întâmpla, de fapt, era declanșarea unui mecanism prin care brațele dispozitivului se desfăceau în cuțite care străpungeau trupul celui condamnat la moarte, urmând să fie aruncat, prin podeaua cuștii, în șanțul cetății, unde alte săbii ce erau așezate cu lama în sus îl străpungeau. Ulterior, apa ștergea orice urmă, iar cadavrul ajungea în râul Olt, de care șanțul era legat printr-un tunel secret.

 

Însă nu doar elemente de tortură (și de luptă) sunt prezentate în Muzeul Țării Făgărașului, extins în multe dintre camerele edificiului, ci și aspecte ale unei vieți arhaice, ce se împărțeau între casă și breasla de care oamenii aparțineau (foarte respectate în Evul Mediu și cu o identitate foarte puternică a fiecărei meserii). Ulterior, odată cu înființarea, la Făgăraș, a primei școli cu predare în limba română, preoții au devenit și mai implicați în viața comunității, căci ei erau dascălii copiilor, iar cărțile din care îi învățau erau cele bisericești – acestea fiind și primele tipărituri.

 

Preponderent medievală și cu multe elemente care ne prezintă viața din acea perioadă a omenirii, din Cetatea Făgărașului nu lipsește o sală a tronului, unde, în perioada sa de glorie, erau întâmpinați mai-marii lumii – iar astăzi este amenajată exact așa cum arăta în acea perioadă în care a cunoscut faima, inclusiv cu cei doi pești pe jilțuri, simbolul Țării Făgărașului.

 

Pe lângă expozițiile etnografice și cele de arme, se pot observa și aspecte ale vieții princiare, într-o puternică contradicție cu cele care, până nu demult, aduceau diferite pedepse celor găsiți vinovați pentru diverse fărădelegi – deși, aproape întotdeauna, deznodământul era același, însă difereau tipul și durata torturii.

 

Anii de după cel de-al Doilea Război Mondial și regimul recent instaurat au făcut ca edificiul să-și piardă rolul de apărare în favoarea unuia mult mai puțin demn decât cel pentru care a fost creat, devenind, astfel, închisoare pentru deținuții politici ai regimului comunist – pentru a înțelege mai bine ororile petrecute în primii ani ai comunismului, recomand filmul „Între chin și amin”, despre „Fenomenul Pitești”; este un film dur, însă nu ne poate fi nouă mai greu să îl privim decât le-a fost celor închiși să trăiască în asemenea condiții.

Dacă plănuiți să vizitați Cetatea Făgărașului, sfatul meu este să încercați să ajungeți aici în weekend, jurul prânzului, când are loc schimbarea gărzii, eveniment ce va fi ca o introducere în lumea medievală pe care urmează să o descoperim. Și, de asemenea, rezervați-vă câteva ore bune pentru a observa și a studia tot ce se ascunde în spatele pereților – eu am fost de trei ori în decursul unui an și ultima dată am stat cel mai mult timp. 🙂

 

Cetatea Făgărașului nu este un loc pe care să îl vezi în treacăt, este o parte grăitoare din istoria noastră, păstrată atât de bine și cu multe aspecte care sugerează nu doar viața Evului Mediu, ci și evoluția în timp, încât nu este de mirare faptul că popularitatea ei este în creștere – deși, din cauza pandemiei, numărul turiștilor a fost mai mic, la fel ca în oricare alt obiectiv turistic. Lăsați-vă purtați către o lume deopotrivă strălucitoare și violentă, arhaică, fără a fi desuetă, și glorioasă, fără a deveni orgolioasă.

 

---

Citește și:

• Țara Făgărașului | Un loc al credințelor străvechi și al locurilor de reculegere
• Țara Făgărașului | O „țară” de poveste ce are toate șansele să devină destinația anului 2020 în România
• La plimbare prin Sibiu (în timp de pandemie)
• Sighișoara anului 2020

---