Sfaturi pentru a vă organiza o vacanță în Doha

Câți dintre noi iau în considerare, atunci când își planifică viitoarele călătorii, o vacanță în Doha? Probabil că nu o dată am călătorit pe alte continente la bordul aeronavelor Qatar Airways. Și cel mai probabil că, având în vedere distanța mică dintre aeroport și oraș, mulți dintre noi se gândesc (sau au făcut-o deja) la o privire de ansamblu asupra capitalei Qatarului timp de câteva ore, atât cât durează tranzitul. Și foarte bine fac, vă spun din experiența a trei călătorii în Doha anul acesta, una lungă de trei ore, într-un tur organizat de Autoritatea Turistică din Qatar și Qatar Airways, a doua de o zi și o noapte, profitând de un alt program oferit de compania aeriană și, în cele din urmă, preț de trei zile, la invitația Qatar Airways de a descoperi ceva mai îndeaproape ceea ce oferă această destinație.

Așadar, după ce m-am familiarizat puțin cu locurile (cu unele dintre ele ceva mai mult), pot formula niște sfaturi de călătorie care să vă ajute în planificarea unei vizite în Doha și mai departe de ea (mă refer acum la deșert), indiferent de durata ei. Și vă pot sfătui, înainte de orice, să profitați de ofertele de tranzit pe care le găsiți pe site-ul companiei aeriene, chiar și pentru mai multe zile.

O să vă rog să îmi permiteți să vă prezint succint această țară și acest popor, fără a insista prea mult, căci v-am mai povestit și în trecut despre ele. Qatar nu se laudă cu o istorie prea îndepărtată (ba chiar aș putea spune că este unul dintre fruntașii polului opus), în schimb, se mândrește cu o viteză de evoluție incredibilă. Atât de mare, încât țara deține cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă, având în vedere zăcămintele de petrol pe care le exploatează și, cel mai important, cele de gaze naturale (o treime din totalul planetar). Ce ne surprinde, însă, trezindu-ne admirația (sunt convinsă că nu doar mie), este această capacitate incredibilă de dezvoltare, pe care nu doar că o remarcăm de la an la an (sau chiar după câteva luni, în cazul meu), dar care este cu atât mai concludentă dacă privim în urmă cu doar patru decenii, când țara nu era nimic altceva decât o întindere de nisip.

În ultimii ani s-a pus din ce în ce mai tare accentul pe turism și lucrările (de infrastructură, de unități de cazare, de muzee sau de orice alt tip) sunt accelerate prin prisma unui eveniment care bate la ușă, și anume Campionatul Mondial de Fotbal din anul 2022, a cărui gazdă va fi Qatar – investițiile sunt uriașe, se construiește inclusiv un metrou cu 100 de stații, se ridică noi stadioane, hoteluri și tot ceea ce turiștilor și suporterilor le este necesar pentru un sejur în această țară; desigur că și competiția cu Emiratele Arabe este un factor care determină această viteză de construcție, dar noi nu putem decât să ne bucurăm de rezultatele investițiilor. 🙂

Așadar, dacă vă gândiți la o escală prelungită, dacă plănuiți un sejur independent aici sau dacă doar sunteți curioși despre cum arată alte colțuri ale lumii (pe care sper să vă și conving să le descoperiți cu propriii ochi și nu doar prin intermediul experiențelor mele), o să formulez o serie de aspecte pe care le-am remarcat la acest popor, în speranța de a vă facilita organizarea excursiei.

 

Viză

 

Încep cu unul dintre cele mai importante aspecte din planificarea unei călătorii, și anume viza. Nu trebuie să aveți niciun fel de emoție că nu veți obține viza pentru Qatar, căci aceasta nu este necesară cetățenilor români pentru o perioadă de ședere de maximum 90 de zile. Trebuie, în schimb, un pașaport valabil cel puțin 6 luni de la data intrării în țară, pe care veți primi, în aeroport, ștampila de intrare – atenție, însă, căci pașapoartele temporare nu sunt acceptate.

 

Transport

 

Este lesne de înțeles că aici este baza Qatar Airways, motiv pentru care cele mai multe zboruri care operează către și de pe Aeroportul Internațional Hamad sunt ale acestei companii aeriene (sau ale colegilor din alianța oneworld). Deci, Qatar Airways este, fără discuție, cea mai bună opțiune pentru a ajunge în această țară – cei mai mulți călători ajung în Qatar doar în tranzit, căci legăturile dintre continente sunt foarte bune.

Dacă ne îndepărtăm de aeroport, ne trebuie un mijloc de transport intern, care poate fi sub forma autobuzului, a metroului (stația de la aeroport încă nu este funcțională, însă va fi în anul 2020), a unui taxi sau chiar a unui Uber. Le-am încercat pe toate și, deși condițiile au fost impecabile în fiecare dintre ele, prefer un taxi obișnuit (are culoarea albastră), cu preț fix oriunde în interiorul orașului, 10 QAR (este cea mai rapidă variantă și ne salvează de la necesitatea conectării la internet). Cred că din cauza transportului chiar nu trebuie să ne facem niciun fel de probleme, mai cu seamă că într-o țară deținătoare de petrol, prețul combustibilului nu poate fi altfel decât foarte scăzut.

Metroul este impecabil, încă este în construcție (doar 15 stații dintr-un total de 100 sunt deschise în prezent), însă lucrările avansează într-un ritm incredibil – începute cu doar doi ani în urmă, ele vor fi finalizate anul următor, căci este un proiect destinat îndeosebi suporterilor care vor ajunge în Qatar cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal).

Stațiile sunt foarte mari, curate, aerisite, luminoase, frumos decorate, totul este foarte tehnologizat, se regăsesc elemente arhitecturale specifice lumii arabe și, în plus, toți angajații sunt îmbrăcați în costum și vorbesc perfect limba engleză (la fel ca toți locuitorii, de altfel). O călătorie costă 2 QAR, timpul de așteptare în stație este de doar 4 minute, iar vagoanele au diferite destinații: gold, familie, femei și bărbați.

Un alt aspect pe care vreau să îl aduc în discuție este traficul, pe care l-am remarcat destul de fluid, indiferent de oră – se conduce liniștit, se respectă regulile de circulație rutieră, iar drumurile se prezintă în condiții foarte bune (foarte late și cu multe benzi pe sens). Mai mult decât atât, Qatar deține singura autostradă din lume cu 7 benzi pe sens, cu o lungime totală de 195 km, care unește zona de nord a țării cu sudul acesteia. Singurul minus pe care l-am remarcat (dacă poate fi numit minus) este durata foarte lungă a semafoarelor – însă nu se creează deloc ambuteiaje.

Dacă vă faceți griji în ceea ce privește siguranța, îndeosebi dacă alegeți să călătoriți cu un taxi singuri sau la ore ceva mai înaintate, vă invit să citiți capitolul următor.

 

Siguranță

 

Probabil că ne întrebăm, înaintea fiecărei călătorii, cât de sigură este destinația în care urmează să ajungem și este perfect firesc să ne punem astfel de întrebări. Nu vreau să țin acum o pledoarie pentru Qatar, căci, știți cum este, ghinionul poate apărea oricând, oriunde. Ce vreau să vă spun, însă, este că nu am avut nicio clipă vreun sentiment de teamă sau de nesiguranță, indiferent unde, la ce oră sau cu ce mijloc de transport aș fi călătorit (am mers inclusiv noaptea cu taxi, singură).

Pe lângă faptul că este cea mai sigură țară din Orientul Mijlociu, se laudă și cu lipsa oamenilor fără adăpost și cu faptul că nu se fură – nu știu dacă este o statistică oficială sau dacă doar și-au atribuit singuri acest statut. Cred că sunt două mari aspecte care favorizează lipsa infracțiunilor: veniturile considerabile, care nu ar justifica deloc furturile, și legile foarte aspre, la care se supun toți locuitorii, indiferent dacă sunt cetățeni ai Qatarului sau nu (șansele să nu fie sunt foarte mari, căci, dintr-un total de 2,8 milioane de locuitori, doar 300.000 sunt băștinași, iar cetățenia se dobândește doar prin naștere din doi părinți cetățeni ai acestei țări).

Reguli, desigur, la care trebuie să ne supunem cu toții atunci când ajungem într-un stat străin, nu doar în Qatar. Însă cu atât mai mult atunci când cultura pe care o descoperim este total diferită de cea europeană trebuie să avem grijă și la legile nescrise ale acesteia și să respectăm obiceiurile locale. În cultura arabă trebuie atenție sporită îndeosebi la vestimentație, motiv pentru care nu se recomandă fustele și rochiile prea scurte, bluzele prea decoltate și nici costum de baie pe plajele publice (doar la plajele private ale hotelurilor este permisă folosirea costumului de baie). Un alt aspect de care trebuie ținut cont în ceea ce-i privește pe localnici, pentru a nu-i incomoda, este fotografierea; nu le place să li se facă fotografii, așa că trebuie evitat acest lucru – doar dacă nu intră întâmplător în cadru. 🙂

În afară de aspectele de siguranță, am remarcat și o foarte mare grijă pentru curățenie, în orice loc – la fiecare toaletă se ștergeau chiuvetele după fiecare utilizare a apei, nu o dată am observat cum străzile din Souq Waqif, piața principală a orașului erau spălate cu detergent, nu am văzut niciun gunoi pe jos și am aflat că și amenzile sunt considerabile (cum este normal, de altfel, să nu se arunce resturile pe jos).

 

Perioadă de călătorie

 

Orice perioadă ați alege pentru a vizita Doha, evitați vara, când temperaturile sar cu mult peste 40 de grade Celsius iar, în timpul zilei, orașul este pustiu – localnicii se retrag în locuințele lor sau în cele peste 100 de malluri din oraș, la răcoarea aerului condiționat. Oricât ar fi de frumos orașul noaptea, parcă nu ne dorim să îl descoperim doar pe întuneric, nu? 🙂

Chiar și sfârșitul primăverii și începutul toamnei aduc temperaturi ridicate, așa că aș recomanda perioada noiembrie – aprilie (potrivită și dacă ajungeți aici pe durata tranzitului, zburând, în plină iarnă în România, către destinații mai însorite din Asia sau Africa și nu numai).

La jumătatea lunii noiembrie temperaturile erau foarte ridicate pe timpul zilei, însă suportabile, și ușor mai scăzute odată cu lăsarea serii (la fel și în martie); în schimb, la finalul lunii septembrie, aerul era încă irespirabil.

 

Monedă și prețuri

 

Moneda oficială din Qatar este rialul (QAR) și, de multe ori, sunt acceptate și plățile în dolari, însă restul este oferit în moneda locală. Eu am folosit cardul de cele mai multe ori, numerarul este necesar doar pentru taxi și poate și pentru cumpărăturile din bazar, deși multe magazine au POS (se găsesc bancomate inclusiv în Souq).

În ceea ce privește prețurile, Qatar nu mi s-a părut o destinație foarte costisitoare, cred că este similară țărilor vest-europene; diferă, desigur, în funcție de locul în care alegem să mergem, însă opțiuni sunt pentru toate preferințele.

 

Obiective turistice

 

Fiind un popor cu o istorie destul de săracă în evenimente notabile, obiectivele sale turistice nu sunt moșteniri ale generațiilor trecute, ci au alte elemente de atracție (în lipsa vechimii). Impresionează prin mărime, prin formă, prin arhitectură, prin viteza de construcție. O să le prezint acum succint pe cele vizitate de mine și o să revin asupra lor în articolele dedicate.

Souq Waqif – piața veche a orașului a devenit locul meu preferat din Doha și am ajuns să o străbat cel puțin o dată în fiecare zi, la diferite ore – clădirile nu sunt tocmai vechi, însă respectă arhitecturile tradiționale, iar locul este, într-adevăr, al unei piețe care data de peste 100 de ani. Dimineața nu este prea animată, însă noaptea pare că se trezește la viață și terasele sunt luate cu asalt de localnici și turiști, deopotrivă. Aici este și bazarul orașului, plin de culoare și de arome oferite de mirodenii și, totodată, locul în care am ales să mă bucur de preparatele locale, la diferite localuri.

Corniche – promenada lungă de 7 km a orașului este un alt loc pe care îl îndrăgesc tare și nu doar datorită priveliștilor frumoase pe care le oferă (dominate de skyline-ul Dohăi), ci și pentru că îmi place să observ trecerea de la tradițional la modern, care se face lent, pe valurile line ale Golfului Persic, iar obiectele de legătură dintre cele două lumi sunt bărcile tradiționale care par să aparțină ambelor lumi.

Muzeul de Artă Islamică (MIA) – acest loc atrage nu doar prin poziționare și prin arhitectura cu elemente futuriste (deși exteriorul nu se abate de la liniile simple specifice lumii arabe), ci și prin priveliștile de vis de care ne putem bucura din aproape orice colț al său. Și, așa cum ne-a obișnuit capitala Qatarului, și acest loc este unul extrem de fotogenic, un adevărat paradis pentru iubitorii de fotografie. Interiorul său adăpostește o colecție de obiecte tradiționale, cele mai multe dintre ele aparținând perioadei când locuitorii trăiau în deșert, în corturi.

Muzeul Național din Qatar – este cea mai recentă construcție de acest tip din Doha, un proiect ambițios inaugurat în primăvara acestui an. Clădirea este sub forma unui trandafir al deșertului, iar interiorul său te transpune într-o lume atât de simplă și atât de fascinantă, totodată, care a avut tot timpul, de-a lungul anilor, o legătură puternică cu natura. Istoria Qatarului este prezentată mai mult ca o experiență senzorială, prin intermediul proiecțiilor de pe pereți care, din punctul meu de vedere, oferă un plus de farmec locului și evidențiază exponatele.

Katara Cultural Village – este locul în care se organizează evenimente și spectacole de tot felul. Eu l-am simțit nu atât de tradițional precum Souq Waqif, nu atât de futurist precum Pearl, dar cu elemente atât autentice, cât și tradiționale (și cu nelipsitele malluri, căci, așa cum însuși ghidul nostru ne spunea, „între un mall și un alt mall vei întâlni un mall”).

Pearl of Qatar – cea mai luxoasă zonă a Dohăi, Pearl of Qatar, insula artificială pe care au fost înălțați zgârie-norii, este, paradoxal, și singurul loc din oraș în care străinii își pot achiziționa locuințe.

Centrul Cultural Islamic – aceasta este o altă clădire simbol a orașului care, în interior, spune istoria țării. În plus, deține și o moschee care se poate vizita (spre deosebire de altele din oraș) – eu am descoperit de la o localnică ceva mai multe elemente specifice acestei religii, în general, dar și Qatarului, în special.

Deșertul – la aproximativ o oră de mers cu mașina pe autostrada despre care v-am povestit încep să se înalțe dunele Qatarului (încep ele mai devreme, ce-i drept, însă s-a tot construit peste ele și deșertul s-a redus). O excursie la apus (cu cină inclusă) în această infinitate de nisip (și de mare, căci Qatar și Namibia sunt singurele țări din lume care au mare în deșert) este, din punctul meu de vedere, de neratat dacă stați cel puțin două zile în capitala Qatarului.

Ce nu am reușit să vizitez sunt Muzeul Arab de Artă Modernă (Mathaf) și Marea Moschee, pe care doar am fotografiat-o din exterior. Dacă alegeți să vizitați oricare dintre cele trei muzee (Muzeul de Artă Islamică, Muzeul Național sau Muzeul Arab de Artă Modernă), prețul unui bilet este de 50 QAR și permite intrări nelimitate, timp de 3 zile. Dacă, în schimb, doriți să le descoperiți pe toate, atunci puteți achiziționa un bilet mixt, care să permită accesul în toate trei, contra sumei de 100 QAR.

În plus, MIA, chiar și Muzeul Național, Souq Waqif, Corniche, Centrul Cultural Islamic și Marea Moschee pot fi vizitate împreună, pe jos, fiind amplasate la mică distanță unul față de celălalt.

 

Gastronomie

 

Am ajuns la un capitol delicios din toate punctele de vedere, și anume bucătăria tradițională. M-am declarat o fană a preparatelor locale încă de la prima vizită, iar următoarele nu au făcut decât să îmi sporească această dragoste. Nimic din ceea ce am încercat nu m-a dezamăgit, ba chiar am și niște locuri preferate, cum ar fi Parisa, un restaurant cu un decor fascinant de inspirație persană, Al Terrace pentru mocktailurile sale, Damasca One pentru salatele delicioase și o cofetărie al cărei nume nu îl știu*, însă vă pot spune că se află lângă o statuie sub forma unui deget aurit – aici am mâncat Kunefe, cea mai bună plăcintă cu brânză.

*Update: Am aflat ulterior numele cofetăriei, Al Aker.

Să nu uităm nici de tradiționala narghilea, însă aici nu cred că sunt necesare recomandări, pentru că fiecare local oferă și vestita și îndrăgita shisha; în plus, fumatul este permis și în interior, ba chiar și hotelurile au camere pentru fumători. Ce se găsește mai greu, însă, este alcoolul, care se comercializează îndeosebi în cluburi, unde se intră doar pe bază de pașaport.

Dacă durata călătoriei este mai lungă de o zi și dacă luați în calcul un safari în deșert, atunci excursia se va finaliza cu o cină tradițională într-o tabără (destul de modernă), dar nu o să insist prea mult acum, căci experienței deșertului i-am rezervat un articol separat.

Sper ca fotografiile să fie suficient de grăitoare și să redea culorile și aromele care oferă o adevărată desfătare a simțurilor, chiar dacă, de multe ori, pofta a fost mai mare decât viteza de reacție și am omis să fotografiez ceea ce aveam în farfurie.

 

Internet, roaming, prize

 

În general, când călătoresc în statele non-membre UE, achiziționez o cartelă locală pe care o utilizez cu un router portabil, pentru a avea în permanență internet (costurile de roaming sunt foarte mari pentru traficul de date în afara SEE). În Doha, în schimb, nu am făcut în nicio vizită acest lucru și am „rezistat” deconectată (sau neconectată) preț de câteva ceasuri, până mă așezam la o terasă ori reveneam la hotel. Așa că nu vă pot oferi informații legate de prețurile cartelelor locale, însă vă pot spune că inclusiv în aeroport există ghișee de unde le puteți achiziționa.

Mare grijă, în schimb, atunci când vă faceți bagajul: nu uitați să adăugați și un adaptor, căci prizele sunt de tip englezesc. În general se poate împrumuta un adaptor de la recepție sau există în cameră mai multe tipuri de prize, însă, dacă obișnuiți să călătoriți cu multe gadgeturi, acestea nu vor fi suficiente.

 

Oameni, religie și cultură

 

Nu pot spune despre arabi că sunt cei mai simpatici oameni din lume, mai ales având în minte reperul absolut, thailandezii, care zâmbesc mai mult decât oricare alt popor din lume. Probabil că par ușor mai reci pentru că sunt ceva mai sobri, însă acest lucru nu îi face mai puțin ospitalieri – dacă ne gândim că 90% dintre locuitori sunt străini, atunci putem spune că sunt chiar primitori. Cu toții vorbesc foarte bine engleză, nu s-a întâmplat să am vreo nedumerire și să nu primesc răspuns, deși delimitările dintre sexe sunt foarte clare, în multe locuri. Am observat intrări separate, ghișee separate, vagoane de metrou diferite, școli separate și exemplele pot continua, inclusiv locurile de rugăciune sunt separate, atât în moschei, cât și în spațiile special amenajate (din aeroport, spre exemplu).

Populația este predominant feminină și nu este nimic ciudat să observi pe stradă un localnic însoțit de două, trei, chiar și cinci neveste.

Cred că au în sânge un spirit antreprenorial și arta negocierii, însă un lucru interesant este acela că, dacă un străin dorește să demareze o afacere aici, nu poate face acest lucru decât în parteneriat cu un localnic care va avea musai cel puțin 51% dintre acțiuni.

 

Qatar Stopover – cum putem vizita Qatar în timpul tranzitului

 

Pentru a veni în sprijinul turiștilor, Qatar Airways și Autoritatea Turistică din Qatar oferă diferite pachete destinate tranzitului, inclusiv escală de până la 4 nopți pentru a savura în tihnă tot ceea ce Doha (și nu numai) are de oferit. Din punctul meu de vedere, 4 zile sunt perfecte pentru a vizita atât capitala, cât și împrejurimile (mai exact deșertul), fără a fi pe fugă – poate chiar să dedicăm câteva ore și piscinei hotelului sau chiar plajei, căci apa, din ce am putut să observ, fără a mă apropia prea mult, are culori tare faine.

Mai mult decât atât, prețurile încep de la 23 USD pe noapte pentru o cameră la un hotel de patru sau de cinci stele, dacă sunt achiziționate biletele de avion (și făcute rezervările pentru cazare) până la data de 28 decembrie 2019 (călătoria poate fi făcută oricând, până la finalul anului 2020, iar Doha trebuie să fie destinație de tranzit pentru a vă încadra în acest program).

Eu am profitat de această ofertă la începutul anului când, întoarsă din Thailanda, am poposit o noapte în capitala Qatarului (am povestit mai multe despre primele experiențe în Doha în acest articol, unde am prezentat turul oferit de aeroport și achiziționat tot de pe site-ul Qatar Airways, în acesta, unde am împărtășit primele impresii din aceste ținuturi, și în acesta, unde am descris experiențele de la bordul aeronavelor Qatar Airways, atât în cabina economică, cât și în cea business. Pentru mai multe informații, nu ezitați să consultați site-ul companiei aeriene, unde găsiți informații atât despre programul de stopover, cât și despre tururile cu plecare de la aeroport.

 

În speranța că v-am adus puțin mai aproape de lumea arabă din Doha, vă invit să descoperiți și următoarele articole dedicate acestei destinații, unde voi prezenta pe îndelete fiecare dintre atracțiile orașului și fiecare experiență de care am avut parte aici. 🙂

 

Dacă v-au fost utile informațiile prezentate, poate că le vor fi și altor călători, așa că un share și un like nu strică. 🙂

De asemenea, vă invit să mă urmăriți și pe conturile de Facebook și de Instagram și să descoperiți la highlights secțiunea „Doha”, unde am prezentat filmele acestei călătorii.

Dacă ați vizitat Qatar și aveți informații suplimentare pe care doriți să le includ în acest material sau, din contră, dacă plănuiți o călătorie și aveți și alte curiozități legate de această destinație, nu ezitați să îmi lăsați un comentariu sau să îmi trimiteți un e-mail pe adresa contract@visatorprinlume.ro.

Despre prima vizită în Doha am postat și vlogul de călătorie pe canalul de YouTube Dreamer on the map, așa că vă invit să vă abonați și la canalul meu recent lansat.

Călătorii frumoase vă doresc! 🙂

 

---

Citește și:

• Cum poți vizita Doha în timpul unei escale
• Doha: despre bazar, port popular, dimineți târzii și proiecte ambițioase
• Pentru prima dată la bordul aeronavelor Qatar Airways – experiența zborului în cabinele business și economică

---