Lisabona, oraș care se bucură de soare pe aproape tot parcursul anului, este unul dintre cele mai șarmante pe care le-am vizitat, cu un farmec oferit de autenticitatea locurilor și de bucuria pe care o manifestă localnicii – precum niște veșnic îndrăgostiți de viață. Este vorba, de fapt, despre acceptarea și promovarea tradiționalului fără prea multe machiaje, iar rezultatul vine precum o poezie acompaniată de ritmuri de fado, pe care o scrii în timp ce colinzi străzile în pantă și admiri clădirile decorate cu azulejos sau atunci când te „împrietenești” cu gastronomia locală, îndeosebi cu desertul tradițional Pastéis de Nata.

Numele original este Pastéis de Belém – Pastél de Belém la singular –, preluat de la denumirea cartierului unde au luat naștere. Știați că ele au fost inventate de către călugării de la Mosteiro dos Jerónimos – Mănăstirea Ieronimilor –, care au găsit o utilitate gălbenușului de ou ce le rămânea în exces, albușul fiind utilizat pentru apretarea hainelor?

În urma Revoluției Liberale din anul 1820, aproape toate mănăstirile din țară au fost închise, iar călugării și măicuțele s-au văzut nevoiți să găsească alte activități care să le asigure traiul. Astfel că, în anul 1837, în apropierea Mănăstirii Ieronimilor, câțiva preoți au deschis o mică patiserie denumită Casa Pastéis de Belém, unde se comercializau prăjiturile care înainte erau consumate doar de călugări.

Localul există și în prezent și este asaltat de turiști în fiecare zi, chiar dacă numele său este acum Antiga Confeitaria de Belém, și este singurul care are dreptul de folosire a mărcii Paistéis de Belém – în toate celelalte patiserii din țară vom întâlni denumirea de Paistéis de Nata. Noile prăjituri au avut mare succes și întreaga țară le-a îmbrățișat rapid, iar acum pot fi întâlnite la orice cofetărie, patiserie sau chiar cafenea, însă, pentru o experiență tradițională, nu ratați localul în care se păstrează rețeta originală, cea din anul 1837.

Vechiul local din Belém este renumit pentru faptul că păstrează rețeta originală a desertului care a devenit un ambasador al Portugaliei, fiind cunoscută de foarte puține persoane și transmisă cu mare grijă din tată în fiu. Prăjiturile din foitaj crocant de forma unui coșuleț care adăpostește crema moale de vanilie și gălbenuș de ou, decorate cu scorțișoară și cu zahăr pudră se realizează manual de către patiserii iscusiți și sunt mai mult decât o încântare pentru papilele noastre gustative, sunt o experiență prin care vom descoperi aromele Portugaliei. Bom apetite!

 

Citește și: Pe urmele Marilor Navigatori – Lisabona și Cartierul Belém