Canalele sunt la fel cum le știam, învăluite într-o liniște tulburată doar de valurile pe care, din când în când, bărcile le lasă în urma lor. Vegetația de la final de mai începe să se îmbogățească cu flori albe și galbene de nufăr, pelicanii și cormoranii te lasă, timid, să îi surprinzi în poze, casele pescarilor par mai animate ca oricând, iar printre stuf și papură se ivesc bețe care așteaptă, neclintite, o nouă captură ce va ajunge, cu siguranță, în farfuriile pofticioșilor. Așa am redescoperit Delta Dunării, într-o zi intensă și însorită de final de primăvară, o zi cât o vacanță, pe care Hello Holidays o organizează (și) în acest colț de Românie.
Nu sunt eu o bună cunoscătoare a faunei și a florei, ba, din contră, cu greu pot identifica păsările sau plantele, însă nici nu trebuie să fii pentru a te lăsa fascinat de spectacolul naturii; Delta se trăiește cu toate simțurile activate, se simte, se miroase, se gustă, se iubește. Te contopești cu ea atunci când plutești lin pe deasupra apei, observând mișcarea frunzelor de nufăr, și te eliberezi de orice urmă a vieții urbane atunci când barca accelerează și simți că, pe măsură ce vântul îți flutură părul, zbori și tu în bătaia lui.
Delta înseamnă, în egală măsură, natură și oameni; cu toții iubesc acest loc și sunt fericiți să își desfășoare activitatea și să își ducă viața aici. Iar acest lucru se vede. Se vede în bucuria întâmpinării, în mândria cu care te invită să le guști preparatele, în informațiile pe care ți le oferă despre locurile pe care le vizitezi. Iar despre natură nu pot spune altceva decât că își desfășoară, așa cum mereu am afirmat, un spectacol desăvârșit. Permiteți-mi să fiu la fel de încântată și să povestesc cu același entuziasm despre fiecare vizită în Delta Dunării, pentru că acest loc este o constantă sursă de energie pentru mine.
Cum arată o zi în Delta Dunării?
Câte lucruri poți trăi într-o singură zi și câte amintiri poți crea! Timpul pare că se comprimă și îți permite să observi doar ce e mai frumos dintre cele frumoase, iar trăirile par că sporesc în intensitate, pentru că îți dorești să vezi și să absorbi tot.
Ziua a început dis-de-dimineață și s-a terminat seara târziu, tocmai pentru a nu rata niciun moment, niciun pelican, nicio floare de nufăr care stă să se deschidă (probabil că în zilele următoare vor fi deschise toate). Deplasarea a avut loc până la Mahmudia cu un autocar modern din flota Hello Holidays Transport și, de acolo, ținta a rămas una singură: canalele pe care Dunărea le formează la vărsare. Unele sunt mai late și doar vegetația îți amintește unde te afli, iar altele formează adevărate tuneluri verzi cu ajutorul crengilor care unesc cele două maluri. Ce lume fascinantă ni se deschide în față!
După ce am gustat din plin toate nuanțele de alb, galben, verde și albastru, a venit momentul să gustăm la propriu din preparatele locale, așa că o pauză de masă a fost bine-venită. De organizarea prânzului s-a ocupat Casa Teo, într-un loc pe care eu l-am numit, într-o postare de pe Facebook, „aici”. Nu știu să îl identific și nici nu îmi doresc să îl plasez între niște coordonate geografice, știu doar că am stat la umbra sălciilor (care plângeau din când în când), că razele soarelui cădeau pe apele canalului, că bărcile așteptau la mal și că năvoadele puse la uscat erau dovada unei zile pline.
Mesele au început să se umple, pe rând, cu aperitive pe bază de pește (icre, pește afumat), cu borș de pește (am asistat și la o demonstrație de pregătire a unei farfurii, căci necesită o tehnică anume de combinare a peștelui cu legume, cu usturoi și cu lichidul ciorbei) și cu pește fript alături de mămăligă proaspăt pregătită. Tot ce a lipsit a fost un somn de o jumătate oră în concertul broaștelor. 🙂
După acest festin, la care s-a adăugat recitalul unui ansamblu ce ne-a încântat auzul și privirile, ne-am aventurat din nou pe apele Deltei, însă, de data aceasta, știam că aveam să o lăsăm în urmă, până la următoarea vizită. Și, cumva, ca o încununare a unei zile reușite, soarele ne-a însoțit o bună parte din drumul de întoarcere și l-am admirat coborând printre eoliene.
De ce o zi cât o vacanță?
O excursie de o zi este una în care totul este concentrat, de la trasee la emoții. Este un prilej de relaxare, în compania altor iubitori de călătorii, însoțiți de un ghid și parcurgând un traseu organizat, astfel că noi nu trebuie decât să aducem cu noi voie bună și chef de ducă. Și rămânem și cu zilele de concediu intacte. 🙂
Dacă intenționați să vizitați Delta Dunării, atunci vă sfătuiesc să vă grăbiți; mi s-a recomandat la prima vizită să vin la finalul primăverii sau începutul verii și mi s-a confirmat și acum că este o perioadă foarte bună pentru călătoriile în această destinație. Căldura nu este sufocantă, canalele nu sunt foarte aglomerate, iar păsările și florile confirmă de ce frumusețea sălbatică a Deltei este cuceritoare.
La o primă privire pe site-ul O zi cât o vacanță am observat că multe dintre destinațiile de o zi sunt locuri pe care le-am vizitat recent (din România și din Bulgaria) și pe care le recomand, chiar dacă sunteți familiarizați cu ele sau nu (dacă deja le cunoașteți, înseamnă că veți confirma faptul că sunt superbe), cum ar fi: Balcic, Viscri și Sighișoara, Țara Făgărașului, Castelul Corvinilor, dar și multe alte frumuseți ale României, precum mănăstiri, castele, palate, situri arheologice, saline și alte locuri tocmai bune de relaxat și fotografiat.
Cât de mult poate însemna o zi? Cât durează o amintire.
Pentru mai multe amintiri din vacanța de o zi în Delta Dunării, vă invit să-mi dați follow pe Facebook și pe Instagram și, în cazul în care aveți nevoie de un partener pentru vacanța din această vară, fie ea sejur sau excursie de o zi, nu ezitați să urmăriți ofertele Hello Holidays.
Citește și: Delta Dunării | Un spectacol desăvârșit al naturii