Într-o vreme în care se vorbește din ce în ce mai mult despre unitate, la toate nivelurile și sub toate formele, iată că există în lume locuri în care locuitorii sunt divizați, și nu prin convingeri diferite, ci chiar din punct de vedere administrativ, chiar dacă aparțin aceleiași țări. Astăzi o să vă povestesc despre unul dintre acele locuri, și anume Nicosia (Lefkosia în limba greacă), capitala Ciprului și cel mai mare oraș al țării, care rămâne singura capitală divizată din lume.

Întreaga țară este într-un conflict continuu, însă nu vă imaginați că veți întâlni pe străzi oameni care să dispute diverse lucruri, ci doar că aproximativ o treime din suprafață este ocupată de armata turcă, autointitulându-se Republica Turcă a Ciprului de Nord. Iar pentru a vizita această zonă trebuie îndeplinite formalitățile pe care le parcurgem de fiecare dată când intrăm într-un nou stat (deși ne aflăm în aceeași țară), pentru cetățenii români fiind necesară doar cartea de identitate. Nicosia se află în aceeași situație, căci granița cu Ciprul din Nord trece prin însăși capitala țării, astfel că, pentru a vizita zona turcă a orașului, trebuie trecut unul dintre punctele de frontieră. Pe întreaga lui suprafață se află garduri înalte din sârmă, păzite de soldați ONU, care nu se permit să uităm situația în care se găsește. Astfel că partea sudică a orașului este capitala Ciprului grecesc, iar partea nordică este capitala Ciprului turcesc.

Dacă în zona turcă a țării nu am reușit să ajung în prima vizită în Cipru, deoarece asigurarea mașinii nu era valabilă și abia ce ne obișnuiserăm cu traficul pe partea stângă, deci nu am vrut să riscăm, mi-am dorit, în schimb, să mă plimb pe străzile Nicosiei, să încerc să îi descopăr povestea și să înțeleg cum se desfășoară viața aici.

Astfel că, într-o zi de duminică, când și mai multă liniște învăluia țara, am pornit către centrul insulei, acolo unde se află Nicosia. De cum am ajuns, am observat diferențele față de zona de coastă. Nicosia mi s-a părut un oraș al contrastelor, sub toate formele. Clădiri moderne lângă clădiri abandonate, reclame ale unor branduri celebre deasupra unor balcoane pline cu rufe întinse la uscat, moschei lângă biserici ortodoxe, magazine de lux lângă magazine cu șlapi, mâncare grecească alături de narghilele și cafea la ibric. Chiar dacă nu am depășit granița cu partea turcă, și în zona cipriotă se simt foarte puternic influențele turcești, mai cu seamă că locuitorii îmi dau impresia că, deși nu se află în cea mai fericită situație, au învățat să conviețuiască. De aceea, Nicosia și Ciprul întreg sunt o lecție de istorie recentă căreia noi îi suntem martori.

Orașul nu este unul spectaculos și nici nu vom întâlni prea multe clădiri care să ne atragă atenția, sau cel puțin eu nu le-am descoperit. Nu spun că nu merită vizitat, ba chiar vă recomand să faceți acest lucru, pentru că, mai mult decât o destinație, Nicosia mi se pare o experiență.

Nu este genul acela de oraș în care să alergi într-o parte și în cealaltă pentru a descoperi cât mai multe obiective turistice (deși deține, desigur, propriile atracții), este mai mult un gen de oraș pe care îl simți, iar aici percepțiile se dovedesc a fi foarte diferite. Mie mi-a plăcut, căci am avut parte, așa cum am mai spus, de o experiență. Nu mi-am propus să vizitez ceva anume, am vrut doar să colind pe străzi, care sunt destul de liniștite, în afara centrului vechi. Aici se schimbă puțin lucrurile, pentru că este zona cea mai animată, mai cu seamă strada Ledra, în capătul căreia se află și granița ce-l străbate. Dar, până să ajung acolo, am traversat Parcul Municipal, am văzut vechile ziduri ale orașului, construite de venețieni în perioada în care aceștia au ocupat țara, m-am plimbat prin Piața Eleftheria, principala piață a orașului și am străbătut străduțe dintre cele mai diverse, care ofereau imagini ale vieții simple, exact așa cum se desfășoară ea.

Strada Ledra mi-a lăsat impresia că toată populația se concentrase acolo, la terase ori la magazine, sau chiar plimbându-se fără o țintă anume, turiști și localnici, deopotrivă. Nu ezitați să „gustați” cu toate simțurile ceea ce veți descoperi aici, de la o narghilea (cu mango este recomandarea mea) și o cafea la nisip, la diversitatea culturală și etnică lesne de observat.

Pentru a ajunge în Nicosia, am circulat cu o mașină închiriată, iar drumul din Paphos a fost în totalitate pe autostradă. Puteți apela și la o excursie opțională, despre care nu ezitați să vă informați la recepția hotelului. Așa veți fi însoțiți de un ghid care vă va prezenta istoria și obiectivele orașului. Dar și dacă ajungeți pe cont propriu, nu trebuie să aveți rețineri față de acest oraș, nici să porniți cu prejudecăți. Deși există conflicte între localnici, nu am simțit teamă de a mă plimba pe străzi, chiar dacă ora la care eu l-am părăsit era după ce soarele apusese.

Așa cum am mai precizat aici, aveți grijă cu rețelele de telefonie mobilă, căci este posibil ca telefonul să preia semnal de la o rețea din Turcia, iar costurile pentru roaming (în special pentru internet) sunt destul de ridicate.

Am plecat din Nicosia cu sentimente contradictorii și încă mă gândesc la cele întâlnite. Pe de-o parte, simt tristețe pentru situația în care se află, iar, pe de altă parte, îmi dau seama că aceasta poate fi văzută de oricare dintre noi precum o lecție de conviețuire. Orașul nu este unul trist, în pofida aparențelor, are propriul farmec și propria pată de culoare. Nu am vizitat nici pe departe cât mi-aș fi dorit sau cât mi-ar fi plăcut din Nicosia, dar am plecat foarte încărcată emoțional de acolo. Dacă intenționați să vizitați Ciprul, alocați-i o zi din vacanța voastră și capitalei și lăsați-o să vă surprindă cu părțile ei frumoase. Dacă deja ați vizitat-o, vă invit să împărtășiți experiențele și sfaturile voastre într-un comentariu. 🙂

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Cipru - gastronomie

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru

Nicosia, Cipru


Citește și: Impresii și sfaturi pentru a vă organiza o excursie în Cipru