Muzeul Astra din Sibiu este locul în care înveți să percepi altfel timpul

Într-o lume în care totul se desfășoară la viteză maximă, într-un secol în care oamenii se întrec în invenții care să reproducă fidel activitatea umană, există locuri în care totul pare suspendat în timp. Chiar și timpul pare că are altă însemnătate. Locuri în care înveți că atunci când te oprești din goana nebună după lucruri – chiar și când nu avem o țintă anume, noi tot alergăm –, atunci când descoperi simplitatea și reușești, pentru o clipă, să te contopești cu ea, afli care sunt lucrurile cu adevărat de preț. Și, dacă ne raportăm la întreg poporul român, ele capătă forma tradițiilor și a obiceiurilor care ne-au însoțit în decursul atâtor veacuri și pe care, din fericire, există locuri și oameni care le conservă și le duc mai departe. La Muzeul Astra din Sibiu nu poți să intri și să pleci la fel. Este mai mult decât un muzeu în aer liber – și un muzeu viu –, este o adevărată experiență.

Pentru că accept de fiecare dată cu bucurie să vizitez acest loc, am dat curs invitației Asociației Travel Focus de a descoperi evenimentele care se organizează anual aici în perioada sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, și anume Târgul Creatorilor Populari, unul dintre cele mai mari târguri de meșteșugari din țară. Oameni pricepuți, oameni cu mâini dibace sosesc aici pentru a-și expune produsele și viața. Sunt oameni care aparent nu s-au adaptat evoluției tehnologiei și care se „încăpățânează” să realizeze tot felul de produse doar cu propriile mâini, indiferent dacă unele dintre ele pot dura luni întregi. Oameni care te întâmpină cu zâmbetul pe buze, care îți transmit din energia lor și care abia așteaptă să îți împărtășească povestea locurilor din care vin, a produselor pe care le fac, ambele împletite cu propriile povești.

Daria, o tânără care a participat la Olimpiada „Meșteșuguri artistice tradiționale” este acum expozant la târg. O familie care realizează ii manual îi îndeamnă pe toți cei care le vizitează standul să nu uite de portul popular – iar pe turiștii din străinătate să descopere straiele tradiționale românești. O doamnă din Maramureș împletește de zor brățări și cercei. Un alt domn cântă la corn pentru a ne atrage atenția și a ne îndrepta privirea către măștile pe care el le realizează. O expozantă din Râmnicu-Vâlcea ne povestește despre straiele pe care le poartă, care au mai bine de 90 de ani – și, de aici, discuția se extinde la obiceiurile străvechi din zona rurală, îndeosebi practicate de tinerii sau tinerele necăsătorite –, un alt domn opincar și cojocar își poartă poveștile pe chip și transmite emoție pură. Meșterul care realizează obiecte din lut îmi arată un video cu cel mai tânăr ucenic al său, și anume propriul nepot în vârstă de doar 2 ani. Un altul care confecționează măști îmi oferă pălincă, în timp ce îmi arată fotografii cu el cu barbă – era mândru că a luat decizia de a renunța la ea. Lângă mine se aude sunet de fluier, așa că îmi îndrept repede privirea către standul unde un tată și o fiică au venit împreună pentru a-și expune produsele. Ceva mai departe este locul de unde mi-am achiziționat cele mai frumoase semne de carte (și țineți cont de faptul că acesta este suvenirul pe care îl achiziționez de oriunde merg), împletite aidoma covoarelor realizate la războaiele de țesut. Lucrătorii în fontă sau în aramă încearcă să ne convingă să achiziționăm ceva și de la ei; în vârful unui deal, o bătrânică ne invită să trecem și pe la standul ei, căci „aici sus nu urcă nimeni”. O doamnă care sculptează în lemn spune că face acest lucru de 30 de ani și că, după ce și-a dus talentul la rang de perfecțiune, oamenii nu mai cred că produsele sunt realizate manual. O privire caldă ne îndeamnă nu doar să ne oprim să admirăm ouăle încondeiate, ci să și achiziționăm. De fapt, fiecare produs expus aici, indiferent că sunt haine populare, covoare țesute, obiecte din ceramică sau din lemn, măști, brățări, cercei, fluiere, păpuși, ouă, pălării sau tablouri, merită să ne oprim, să admirăm munca și măiestria din spatele lui și, mai apoi, să sprijinim continuarea acestor meșteșuguri.

Muzeul Astra din Sibiu

Târgul Creatorilor Populari de la Muzeul Astra din Sibiu înseamnă 250 de meșteri sosiți din toate colțurile țării și inclusiv din Republica Moldova și cel puțin atâtea povești. Înseamnă oameni veseli și deschiși, care împărtășesc cu oricine se oprește să îi asculte viața lor întreagă. O viață care se confundă cu activitatea lor, pentru că fiecare este mândru de dibăcia sa și de produsele pe care le realizează cu migală. Înseamnă chipuri senine și liniște în privire. Pare că am ajuns într-o altă lume, iar oamenii aceștia dau impresia că știu mai bine decât noi care sunt lucrurile cu adevărat importante. Nu uită să țină pasul cu vremurile în care trăim, însă nu renunță nici la tradițiile pe care le dau mai departe cu sfințenie. Nu caută mașinării care să le ușureze munca, pentru că nu simt că muncesc. Cei mai mulți dintre ei, în pauzele pe care le au de la discuțiile cu turiștii, fac demonstrații de lucru manual. Și niciunul nu se grăbește. Oferă muncii lor și produsului pe care îl realizează timpul și respectul necesar. Iar dacă acesta va fi gata peste câteva luni, nu este nicio problemă. Când îl vor termina, să vor apuca de altul și de altul, ca într-un cerc care îi ajută să se apropie, de fapt, de ei înșiși. Atunci când nu te preocupi prea tare de trecerea timpului, el pare că își pierde din viteză.

Acesta este lucrul pe care l-am apreciat cel mai tare la târg și la oamenii pe care i-am întâlnit aici. Mi-ar fi plăcut să adun poveștile fiecăruia dintre ei, alături de câte un obiect care să îi reprezinte. Însă mă bucur că i-am cunoscut și le sunt recunoscătoare pentru lecțiile pe care ni le transmit. Prin ceea ce ei știu șă facă cel mai bine, prin simplitate, prin bucurie și prin dăruire sunt un adevărat model de viață trăită frumos.

Muzeul Astra din Sibiu organizează pe tot parcursul anului evenimente de tot felul și, chiar și atunci când nu găzduiește vreun târg sau vreo olimpiadă, aici se desfășoară, tăcut, viața aceea simplă către care cei mai mulți dintre noi tânjesc. Pe o suprafața de peste 90 de hectare, adăpostind case aduse de pe teritoriul țării, muzeul este o adevărată lecție de istorie. Locuințele aduse aici vorbesc ele însele despre viața celor care le-au locuit și despre modul de trai al întregii comunități. Morile arată care era principala sursă de supraviețuire, școala ne prezintă o istorie nu tocmai îndepărtată, care a luat sfârșit acum 30 de ani, biserica este un element central, la fel ca în orice așezare rurală, casele sunt construite pentru a satisface cât mai bine necesitățile vieții, în funcție de zona de proveniență.

Ceea ce este foarte interesant este faptul că ele sunt descompuse ca un imens puzzle și reasamblate aici, bucată cu bucată, devenind, astfel, un ambasador al regiunii de proveniență – membrii comunităților sunt foarte mândri de faptul că acum toți turiștii pot observa parte din istoria lor și vin cu toții în momentul în care o casă din regiunea lor este inaugurată aici.

Un han cu preparate tradiționale (și nu numai) ne îndeamnă să îi trecem pragul și să testăm bunătățile care au menirea de a aduce un plus de savoare zilei noastre. Alte preparate sunt realizate, în weekenduri, într-un spațiu special amenajat și îi îmbie cu tot felul de arome pe toți pofticioșii care trec pe alei. Alături se aud concerte de muzică tradițională, iar un ansamblu oferă spectacole de dansuri populare – astfel de spectacole sunt organizate frecvent în cadrul muzeului.

Marginea lacului este locul în care se reunesc gâște, rațe, din când în când trece câte un cal care poartă turiștii în trăsură, puțin mai departe, pe un deal, câteva oi pasc liniștite. Muzeul este unul viu, în orice colț al său. Natura și oamenii sunt cei care însuflețesc fiecare alee și fiecare casă și, indiferent de vârstă, fiecare turist găsește aici o activitate potrivită, mai cu seamă că se organizează frecvent ateliere cu diferite tematici.

Muzeul Astra din Sibiu

Nu pot să nu vă povestesc puțin și despre inițiativa muzeului, care sprijină meșterii sosiți la Târgul Creatorilor Populari. Pentru fiecare dintre ei este o mândrie să fie invitat la târg, iar muzeul nu doar că nu percepe taxă de participare, ci îi și sprijină prin asigurarea transportului și a cazării pe durata târgului. Anul acesta a avut loc în perioada 15-18 august și a ajuns la cea de-a 36-a ediție. Anul viitor îmi doresc să fiu din nou prezentă și vă invit și pe voi să o faceți – și nu doar în perioada târgului, ci în oricare alt moment. Viața satului românesc este cea mai de preț bogăție a poporului nostru și cel mai puternic element de identitate și de unicitate. Nu modele occidentale pe care încercăm să le preluăm – și este foarte bine că o facem, atâta timp cât nu uităm și de cele tradiționale –, ci elementele care există din moși-strămoși, pe care unii dintre noi, pe care îi admir și îi felicit, le conservă și le perpetuează. Își dedică viața și activitatea promovării lor. Unii dintre ei au învățat de la bunici, de la părinți, anumite meșteșuguri și continuă tradițiile. Alții le-au descoperit întâmplător și s-au îndrăgostit atât de tare de ele, încât încearcă să le arate și altora ce înseamnă specificul românesc. Iar alții au înțeles importanța conservării acestor tradiții și se preocupă de menținerea lor vii, de asigurarea cadrului în care se pot manifesta și de promovarea lor atât în rândul românilor, cât și al turiștilor sosiți de peste hotare.

Gazda noastră în perioada petrecută în Sibiu a fost hotelul Golden Tulip Ana Tower, căruia îi mulțumesc pentru primirea călduroasă și pentru ospitalitate.

Inițiativa de promovare a Târgului Creatorilor Populari aparține Muzeului Astra din Sibiu și Asociației Travel Focus, pe care le felicit pentru modul în care se implică în conservarea tradițiilor cu specific românesc.