Mdina, orașul tăcut

Într-o liniște ce prevestea sosirea nopții, mergând pe străduțe care poartă povești de mii de ani, înconjurată de clădiri aparent pustii, am descoperit Mdina, vechea capitală a Maltei. Despre ea vă voi povesti astăzi și despre contrastul față de Valletta, actuala capitală, vibrantă și plină de energie. Mdina te atrage prin aerul medieval care se simte de cum ne apropiem de ea, prin poveștile pe care zidurile ei le ascund și prin felul în care domină priveliștea.

Undeva la aproximativ 200 de metri deasupra nivelului mării, în vârful unui deal, se înalță o cetate fortificată care mii de ani a îndeplinit rolul de apărare a întregii insule. Și când spun mii de ani nu vorbesc metaforic, căci istoria ne-a arătat că orașul a fost populat acum 4 milenii, fiind, de fapt, primul locuit din întreaga țară. Am putea spune, deci, că aici a început povestea Maltei și că ea este martorul tuturor etapelor sale de evoluție, începând din Antichitate și până în prezent, chiar dacă în anii 1500 capitala a fost mutată de către Cavalerii de Malta în nou formatul oraș Valletta. De fapt, Mdina este cea mai bine conservată cetate medievală din întreaga lume.

Pregătiți-vă, așadar, să porniți într-o călătorie în timp, cu mult înaintea secolului și erei noastre, și să priviți dovezile unei existențe boeme, ale familiilor nobililor care au locuit aici și ale urmașilor ce duc mai departe aceste tradiții aristocratice. În prezent locuiesc nu mai mult de 300 de persoane, însă mie mi s-a părut nu doar un oraș al tăcerii, ci și unul pustiu, căci pe străzile ei își făceau loc doar câțiva turiști dornici, la fel ca mine, să observe cum s-a desfășurat și cum se desfășoară și în prezent viața aici. Ulterior am aflat că lunea majoritatea obiectivelor turistice de aici sunt închise și tocmai o zi de luni alesesem pentru a o vizita.

Din Valletta am ales să călătoresc către Mdina cu un taxi (sunt și autobuze care ajung aici din orice parte a insulei), care a parcat la intrarea în cetate, căci accesul autovehiculelor nu este permis decât pentru rezidenți. Așa că, aflată în fața zidurilor care o înconjoară și care, ani la rând, au apărat-o de diferitele atacuri, am pornit către una dintre cele mai frumoase destinații din Malta. Am traversat podul de la intrare, îndreptându-mă către poarta principală de acces și lăsând imaginația să mă poarte către alte vremuri. Așa am ajuns în direct în piața Sf. Publius, aflată la intrare, și, de acolo, pe Triq Il-Villegaignon, principala stradă din cetate. Tot la intrare se află și catedrala Sfântul Paul, apărătorul spiritual al Maltei.

Felinarele prevesteau sosirea serii și aminteau de anii de altădată, creând o atmosferă medievală, a cavalerilor și a domnițelor. Mă bucur pentru alegerea de a vizita orașul la apus, mi se pare că astfel farmecul a fost sporit și, în plus, soarele deja începuse să picteze pe infinita pânză a cerului cele mai frumoase culori ale sale.

Plimbarea s-a desfășurat în totalitate pe jos și nu a fost doar o opțiune (dacă aș fi avut de ales, tot către această variantă s-ar fi îndreptat alegerea mea), doar că, așa cum am mai spus, accesul autovehiculelor nu este permis. Așa avem posibilitatea de a admira clădirile foarte bine conservate, străduțele înguste, aleile șerpuite. Totul în deplină liniște și chiar veți întâlni frecvent însemne care sugerează acest lucru. Nu trebuie să vă sperie faptul că trebuie să vă deplasați pe jos, căci nu este un oraș foarte mare, este un labirint în care mie mi s-a părut că orice drum duce în același punct, Bastion Square, de unde puteți observa limitele insulei. Căci, chiar dacă se află undeva în mijlocul țării, de aici se poate observa locul unde aceasta se termină și începe Marea Mediterană.

Mi-au plăcut în aceeași măsură ambele capitale ale Maltei, atât Valletta, cât și Mdina, mai cu seamă că mă atrag foarte tare orașele medievale, cu atmosfera lor liniștită și cu aerul istoric pe care îl emană. „The silent city”, așa cum este denumit, este un oraș al nobililor, atât al celor care au locuit aici, cât și al celor care încă își trăiesc viața zilnică în spatele zidurilor sale, în clădirile cu arhitectură barocă pe care acestea le ascund. Cred că timpul se scurge altfel aici, desprinși fiind de atmosfera agitată a secolului în care trăim.

Vă recomand să descoperiți această zonă, care, din punctul meu de vedere, este una dintre destinațiile care trebuie musai vizitate în Malta, pentru că este o parte extrem de importantă din istoria și evoluția țării. Preț de câteva momente, în funcție de cât timp doriți să îi alocați și de cât de tare veți fi cuprinși în poveste, lăsați-vă conduși doar de simțuri și de intuiție și urmați orice străduță vă va atrage atenția. Și, dacă veți face acest lucru la apus, așa cum am făcut și eu, o să simțiți cum atmosfera va fi și mai liniștită și pare că se aseamănă și mai tare cu cea dintr-o poveste.

---

Citește și:

• Valletta – micul oraș mare
• Malta – impresii și sfaturi utile

---