Evul Mediu – o perioadă învăluită în mistere, în care oamenii se ghidau după credință (sau după lipsa ei) și puneau pe seama blestemelor bolile (de cele mai multe ori incurabile) și nenorocirile care se abăteau asupra lor. O perioadă cu puternice ecouri în istorie și cu dovezi clare, ce au dăinuit peste ani, ale talentului ingineresc, ale negoțului ce stătea la baza tuturor activităților și ale căutărilor spirituale soldate cu desprinderea din Biserica Catolică a mai multor religii și cu pedepsirea celor care nu se supuneau dogmelor vremurilor.

În Franța anilor 1000 a luat naștere o grupare de călugări denumiți cistercieni, care și-au asumat misiunea de a-și pune viața în slujba laicilor, ghidându-se după principii stricte, cum ar fi munca neîntreruptă a pământului, rugăciunea constantă, o dată la 3 ore și construirea de mănăstiri pe locuri mlăștinoase, pentru a nu utiliza terenul roditor.

După nici două secole, ordinul cistercienilor se răspândise în întreaga Europă, fiind înălțate nu mai puțin de 1400 de abații, dintre care două pe teritoriul actualei Românii: una la Ingriș, în județul Timiș, iar ce-a dea doua, singura care a rămas în picioare, la Cârța, în cel mai estic punct în care s-a construit vreodată vreo mănăstire cisterciană.

Așadar, vestigiul aflat între Brașov și Sibiu, într-o regiune delimitată de Munții Făgăraș și de Râul Olt, este unic în țara noastră și, deși în prezent este mai mult o ruină, părți importante, cum ar fi capela, s-au păstrat (și recondiționat) și încă sunt funcționale; în prezent, aici se oficiază slujbele pentru comunitatea evanghelică săsească din zonă.

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Călugării cistercieni, deși aveau o durată de viață scurtă (datorată, în parte, condițiilor austere de trai – pentru a susține acest lucru vă spun doar că nu foloseau nicio sursă de încălzire, că purtau doar straie confecționate de ei înșiși și că nu consumau carne –, dar și faptului că în Europa Evului Mediu medicina nu făcuse prea mari progrese), își lăsau profund și definitiv amprenta asupra locurilor pe care le populau. Erau atât constructori renumiți, cât și buni agricultori; în țara noastră, impactul adus de construirea, în anul 1202, a Mănăstirii Cisterciene din Cârța, a influențat evoluția arhitecturilor transilvănene, fiind un pionier al stilului gotic timpuriu pe aceste meleaguri.

Așa cum este lesne de înțeles, abația a fost construită în stilul mai sus-menționat, specific vremurilor și de un mare impact datorită aerului său sobru și impunător. Chiar dacă anii nu au fost tocmai blânzi cu acest edificiu (și nici oamenii, suferind de pe urma invaziilor, suferință ce a culminat cu închiderea definitivă, în 1474, la porunca regelui Matei Corvin), el continuă să vegheze mica localitate Cârța și să fie ca un magnet pentru turiștii atrași de misterele care îl învăluie – unul dintre ele ar fi legat de existența unui tunel secret ce ar lega capela de Râul Olt.

Ajunși aici, simțim că intrăm într-o lume misterioasă; vom fi impresionați de dimensiunile a ceea ce a rămas din mănăstire (nici măcar jumătate din ea nu a rezistat bătăliei cu timpul, ce durează de mai bine de 800 de ani) și, dacă vom avea norocul să fim însoțiți în turul nostru de către preotul Reger, atunci lumea monahală a Evului Mediu nu va mai fi doar o enigmă pentru noi. Într-un stil sobru, dar care lasă să se întrevadă pasiunea, preotul ne-a însoțit prin fostul dormitor comun (un alt element specific acestui ordin era faptul că nu existau chilii pentru călugări, ci un singur dormitor comun), prin vechea bibliotecă (printre primele de pe meleagurile noastre, prima fiind construită odată cu abația cisterciană de la Ingriș) și pe lângă arcadele romanice ale ferestrelor, care par ferestre (sau porți) către alte timpuri.

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Mănăstirea Cisterciană din Cârța

Am spus de nenumărate ori că poveștile Evului Mediu mi se par unele dintre cele mai interesante din istorie, atracția fiind sporită de necunoscutul sau misterul care guverna viețile oamenilor și care învăluie și acum acele vremuri. Însă încerc să nu mă las influențată (prea mult) de această atracție a mea și, pur și simplu, să mă bucur de starea pe care mi-o creează un loc. Mănăstirea Cisterciană din Cârța m-a făcut să vreau să zăbovesc și să îmi doresc să revin. M-a ajutat să îmi conturez tabloul general al Țării Făgărașului, căci aceasta este regiunea care o adăpostește și să înțeleg de ce aceste meleaguri sunt atât de frumoase: pentru diversitatea care a existat dintotdeauna aici, pentru că peisajele se împletesc cu istoria și cu religia și pentru că își găsesc cadrul potrivit pentru a străluci chiar și în secolul vitezei în care trăim. Sau poate tocmai pentru că trăim în viteză am învățat să apreciem mai mult tihna.

 


Pentru a vă planifica vacanța pe aceste meleaguri, nu ezitați să accesați site-ul www.tarafagarasului.com.


Fotografii realizate cu Samsung Galaxy S20, oferit de partenerul acestei deplasări, Samsung România, care se invită să descoperim lumea altfel, #withGalaxy


Excursie organizată de Asociația Țara Făgărașului


Citește și: Țara Făgărașului – o „țară” de poveste ce are toate șansele să devină destinația anului 2020 în România