Impresii și sfaturi pentru a vă organiza o excursie în Cipru

Recent întoarsă dintr-o mini-vacanță în Cipru, m-am gândit să vă împărtășesc „la cald” primele impresii din Insula Afroditei, mica țară din Marea Mediterană. Îmi doream să vizitez această destinație, citisem sau auzisem experiențele altor călători, însă, oarecum, nu mă așteptam să fiu extrem de impresionată. Realitatea s-a dovedit a fi, însă, total diferită de ceea ce eu credeam și încă o dată mi s-a adeverit faptul că nu trebuie să pornim cu prejudecăți către niciun colț de lume.

Informații generale

Deși este o singură țară, Republica Cipru, două treimi din suprafață sunt ocupate de ciprioții greci, iar restul de o treime este ocupat de ciprioții turci, fiind recunoscută această stăpânire doar de Turcia. Însă, pentru a vizita Ciprul de Nord, adică Republica Turcă a Ciprului, trebuie să trecem prin punctele de frontieră, dar, la fel ca în întreaga țară, intrarea se permite pe baza cărții de identitate, fără a fi necesar pașaportul. Însăși capitala, Nicosia, este divizată, fiind, de fapt, ultima din Europa care se află în această situație.

Insula a fost colonizată de către greci, motiv pentru care se simt foarte puternic influențele grecești, combinate, desigur, cu cele turcești. Chiar și numele localităților sunt scrise atât în alfabetul grec, cât și în cel latin, iar multe dintre ele sunt asemănătoare destinațiilor din Grecia. De-a lungul anilor, țara a fost ocupată de multe popoare care și-au lăsat amprenta asupra evoluției ei, iar unele dintre dovezi se pot observa și astăzi, cum ar fi ruinele construcțiilor romane sau circulația pe partea stângă, căci, pentru câteva decenii, Ciprul a fost anexat Marii Britanii. De asemenea, cultura greacă este prezentă în toate elementele vieții, de la gastronomie, la limbă și la religie. Mă refer la religia din prezent, ortodoxă, dar și la cea din trecut, din vremea în care locuitorii credeau în zeii care îi protejau sau îi pedepseau, după caz. Cel mai bun exemplu este zeița iubirii și a frumuseții, Afrodita, despre care legenda spune că ar fi ieșit din mare în apropierea orașului Paphos, în zona vestică a insulei. Astăzi, zona este în permanență vizitată de turiști, iar peisajul este unul stâncos, cu plajă pietroasă și roci care ies, practic, din mare. Despre toate obiectivele turistice o să vă povestesc pe larg în articole separate. Nu trebuie să ne surprindă faptul că moscheile și bisericile și-au făcut loc pe străzile orașelor, cu precădere în Nicosia, unde se simte cel mai bine faptul că țara este divizată.

Armatele turcești au invadat Ciprul în momentul în care se discuta despre anexarea Ciprului Greciei și, până în prezent, Turcia nu a renunțat la ideea de a prelua întreaga țară, pe care a ajuns să o stăpânească în proporție de peste 30%.

Roaming

Ciprul este stat membru al Uniunii Europene, drept urmare, odată cu eliminarea tarifelor pentru roaming, se pot utiliza datele mobile și de voce la fel ca în țară, în limitele pe care abonamentul le impune. Mare grijă, însă, dacă vizitați zona turcă, inclusiv Nicosia, pentru că este posibil ca telefonul să preia semnal de pe rețelele turcești, iar tarifele sunt la fel ca în statele care nu sunt membre UE. Cel mai bine este să verificați care sunt rețelele cipriote și să setați manual una dintre acele rețele, pentru a nu avea neplăcuta surpriză să descoperiți că factura voastră va fi considerabil încărcată.

Transport intern

Fiind o insulă, nu vom întâlni aici metrou, așa că singurele mijloace de transport sunt autobuzele locale, taxiurile și mașinile închiriate. Unele hoteluri asigură, gratuit sau contra cost, transferul de la și către aeroport. Dacă vă doriți o vacanță aici pentru a vă bucura de plajă, atunci nu veți avea prea multă nevoie de transport intern, sau puteți utiliza autobuzele locale, cu plata biletului direct la șofer.

Dacă vreți să explorați și alte zone ale țării, puteți, de asemenea, circula cu autobuzele locale, însă veți irosi mult timp pe drum, sau puteți apela la o excursie opțională, cu autocare turistice. Din zona în care am fost eu cazată, Paphos, se organizau excursii către celelalte orașe principale ale țării, Limassol, Larnaca și Nicosia, dar și către alte destinații, însă doar în anumite zile ale săptămânii.

Așa că singura variantă pe care o mai aveam și cea pe care o recomand este închirierea unei mașini. Nu trebuie să vă sperie circulația pe partea stângă a drumului, căci, după scurt timp, vă veți obișnui cu volanul pe partea dreaptă și cu toate regulile de circulație.

Drumurile sunt impecabile, există autostrăzi și, chiar dacă circulăm pe drumurile naționale, și acestea se prezintă în condiții foarte bune. Mai mult, toate mașinile închiriate au plăcuțele de înmatriculare roșii, astfel că toți ceilalți participanți la trafic vor ști că suntem turiști și că nu suntem familiarizați cu mersul pe stânga. Nu am întâmpinat deloc probleme, traficul este foarte lejer, iar șoferii relaxați și înțelegători cu turiștii.

Pentru și mai mult confort, am ales o mașină ce avea cutie de viteze automată, astfel că am avut o grijă în minus, aceea a schimbatului vitezelor. Nu a fost necesar niciun depozit pentru închirierea mașinii, pe care am preluat-o și am predat-o în recepția hotelului, chiar dacă nu se afla acolo centrul de închirieri. În aproximativ 30 de minute de când am anunțat intenția de a închiria a sosit cineva de la respectivul centru de închirieri, pentru a ne aduce cheia și pentru a semna contractul. O atenție sporită trebuie să aveți în zona turcă, unde asigurarea mașinii nu este valabilă, de aceea am și evitat acea regiune, cu toate că îmi doream să o descopăr. Mi-am format o mică părere doar prin vizitarea Nicosiei și, chiar dacă am rămas în zona cipriotă, și aici, așa cum am mai spus, influențele turcești sunt foarte puternice.

Combustibilul se plătește înainte să alimentăm, astfel că trebuie să aproximăm, să plătim la automatele de lângă pompe (se acceptă plata atât cash, cât și cu cardul), să selectăm pompa și tipul de combustibil. În timpul zilei, un operator ne va ajuta să efectuăm acest lucru, însă, pe timpul nopții, stațiile sunt închise, doar pompele sunt deschise.

Mare grijă la limitele de viteză, care sunt ceva mai mici decât în România, atât pe drumurile naționale, cât și pe autostrăzi. Astfel, maximul pe autostradă este de 100 km/h, în unele zone cu recomandare de 65 km/h. Este indicat să respectăm aceste limite, atât pentru siguranță, cât și pentru faptul că există adesea filtre de poliție și parcă nu am dori o amendă tocmai în vacanță, nu-i așa?

Cazare

Zborul meu a fost către Paphos, așa că am ales un hotel din acest oraș, urmând ca, în zilele următoare, să descopăr mare parte din insulă. Ayia Napa este stațiunea cea mai animată din Cipru, iar, pentru a vă caza aici, trebuie să aterizați pe aeroportul din Larnaca, pentru că acesta este cel mai apropiat. În Ayia Napa nu am ajuns, deci nu pot oferi sfaturi din experiența personală, în schimb Paphos mi s-a părut un oraș foarte liniștit, dar care oferă și posibilitatea petrecerii unei seri ceva mai animate. În special în zona portului, unde localurile oferă vedere către mare și preparate proaspete. Pentru a ajunge în această zonă, am ales să mă plimb pe faleză, însă noaptea iluminatul este destul de slab. Cu toate acestea, nu mi-a fost teamă nicio clipă, căci oamenii sunt foarte liniștiți, iar orașul este plin de pisici care se relaxează pe șezlongurile de pe plajă.

Nu ezitați să alegeți un hotel amplasat pe coastă, căci majoritatea au camerele cu vedere la mare și ce poate fi mai frumos decât să te trezești cu razele soarelui bătându-ți în geam și să privești marea din pat? Cred că pentru o a două vizită nu aș mai opta pentru această zonă, dar nu pentru că nu mi-ar fi plăcut sau pentru că nu m-aș fi simțit bine, ci pentru a avea parte de ceva mai multă agitație. Ce-i drept, nici nu a început încă sezonul, așa că mă aștept ca în perioada verii să fie mult mai aglomerat.

Gastronomie

Am ajuns la un capitol care cu siguranță că nu va rămâne indiferent nimănui. Toate preparatele pe care le-am încercat au fost delicioase și am încercat, pe cât posibil, să am meniuri diversificate. Pe lângă fructele de mare și produsele din pește, vom întâlni și preparate grecești, căci influențele sunt foarte puternice, dar și preparate cu specific turcesc. Dacă, însă, nu sunteți iubitori de niciuna dintre aceste categorii, veți putea alege și produse din bucătăria internațională ori produse vegane. Mai exact, de toate pentru toți. 🙂 Dar și vinurile locale sunt foarte bune, destul de tari, însă. Foarte bune mi s-au părut și smoothie-urile, în toate variantele și combinațiile, cum ar fi pepene galben, pepene roșu, mango, zmeură, dar și mohito cu fructul pasiunii ori căpșune.

Recomandarea mea este meze, un meniu ce include multe preparate, ba chiar prea multe, aș putea spune. Se poate comanda pentru cel puțin două persoane, însă ar trebui să fie pentru patru, cel puțin. Astfel, veți primi un aperitiv cu diverse sosuri grecești servite pe pită caldă, urmat de un platou cu fructe de mare, unul cu peștele zilei și, la final, desert și fructe proaspete. Verificați înainte, în meniu, dacă prețul afișat este per total sau per persoană, pentru a nu avea surprize neplăcute la finalul mesei. Au fost delicioase toate, însă foarte multă mâncare față de cum mă așteptam sau față de cât aș fi putut mânca. Există diverse tipuri de astfel de meze, cu diverse preperate incluse, eu am optat pentru cel specific localului în care mă aflam.

Perioadă de călătorie

Avantajul țărilor în care clima este mai blândă decât în România este că pot fi vizitate oricând, chiar și în extrasezon. Mai mult, Ciprul beneficiază de peste 300 de zile însorite pe an și chiar și iarna temperaturile sunt mai blânde, însă, fiind înconjurat de mare, este posibil ca vântul să bată cu putere. Luna aprilie, atunci când am fost eu, îmi părea mai mult iulie, căci temperaturile, deși nu exagerate, m-au ajutat să mă bronzez (a se citi înroșesc), chiar dacă nu am stat deloc la plajă, doar din mers. Sezonul durează până în luna octombrie, așadar, dacă vreți să vă bucurați mai repede de vară ori să profitați de temperaturi ridicate și toamna, puteți alege una dintre lunile de primăvară sau toamnă.

Obiective turistice

Precum majoritatea țărilor insulare sau a insulelor în general, principalele obiective turistice sunt cele legate de peisaje, îndeosebi plaje. Așa cum am mai spus, cele mai importante orașe sunt Larnaca, Limassol, Nicosia și Paphos, pe care am reușit să le descopăr puțin. În Larnaca se află principalul aeroport al țării și este un important centru economic și turistic. Mi-am dorit să vizitez Larnaca Salt Lake pentru păsările flamingo ce populează lacul, dar care, în această perioadă, nu se aflau aici. Nu știu dacă nu mai poposesc deloc sau dacă se opresc doar iarna, cert este că am fost puțin dezamăgită că nu le-am întâlnit. Ulterior, m-am oprit în zona portului, acolo unde se află Larnaca Marina și două obiective turistice importante ale orașului, Biserica Sfântul Lazăr (Saint Lazarus Church) și Memorialul Genocidului Armenian (Armenian Genocide Memorial).

Paphos este orașul istoric al Ciprului, unde sunt concentrate situri arheologice protejate UNESCO. Și aici am vizitat portul, unde se află Castelul Paphos, o construcție ce avea rol de apărare pe vremuri și, după câteva ceasuri în care m-am familiarizat cu atmosfera cipriotă, am pornit către Mormintele Regilor (Tombs of the Kings), un sit arheologic destul de extins, înconjurat de un parc și amplasat foarte aproape de malul mării.

Limassol este al doilea oraș ca mărime al țării, care deține unul dintre cele mai mari și spectaculoase porturi din întreg Ciprul, Limassol Marina. Am poposit aici la finalul zilei petrecute în Nicosia și am ales o tavernă din port, unde m-am bucurat de o varietate de preparate grecești (dintre care mi-a fost tare greu să aleg).

Nicosia este capitala Ciprului, un oraș multicultural și controversat prin prisma faptului că se află pe granița cu Ciprul de Nord. Aici contrastele sunt de tot felul, de la clădiri, la magazine și restaurante, precum și la preparatele oferite de acestea. Nu ezitați să fumați o narghilea și să beți o cafea locală, dacă vă place cafeaua la ibric. Și, de asemenea, plimbați-vă fără grijă pe străduțele agitate din centrul vechi, printre terasele pline de localnici și de turiști și printre magazinele locale ori ale unor branduri internaționale.

Însă și zonele rurale ori plajele în sine trebuie descoperite, mai cu seamă că peisajul diferă. Astfel că vom întâlni plaje cu nisip, cu pietre sau chiar cu stânci, dar majoritatea hotelurilor au plaje proprii, amenajate cu șezlonguri și cu piscine. La un moment dat am pus greșit destinația pe GPS, așa că am ajuns în partea total opusă față de cea pe care mi-o doream, însă acest lucru mi-a oferit posibilitatea de a descoperi și zona muntoasă a țării, în inima munților Troodos, cu satele lor tradiționale, cu toate culturile de portocali și de lămâi, cu simplitatea, autenticitatea și frumusețea vieții. Localnicii comercializează fructele și, din loc în loc, acolo unde se află așezări umane, există tarabe cu fructe așezate în plase, iar, alături, o cutie pentru a plăti, astfel că fiecare poate lua ce își dorește și lasă banii alături.

Impresii

Indiferent dacă alegem Ciprul pentru temperaturile sale ridicate, chiar și în timpul primăverii, implicit pentru soare, mare și plajă, ori că ne dorim să vizităm zonele sale istorice, de care dispune din plin, sau pentru mixul cultural pe care îl oferă, această țară ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie pe lista oricui. Nu mi s-a părut o destinație spectaculoasă, am vizitat anterior multe altele de acest gen care m-au fascinat mai tare, însă este o țară cu o energie foarte plăcută. Cred că aș fi putut lejer să petrec aceste zile făcând plajă și bucurându-mă de atmosferă și m-aș fi simțit la fel de bine la întoarcere.

Este o destinație liniștită, oamenii sunt extrem de ospitalieri, cu toții vorbesc greacă și engleză și am fost surprinsă de fiecare dată de micile gesturi pe care le făceau. Vă dau un exemplu, pentru că am avut zborul de întoarcere dimineața și nu am mai ajuns la micul dejun, cei de la hotel ne-au oferit fiecăruia câte un pachet, ceea ce, în esență, nu este nimic spectaculos, însă este un gest pe care cu siguranță că turiștii îl apreciază. Am întâlnit și foarte mulți români care lucrează în Cipru, atât la hotel, cât și la terase ori în aeroport și am simțit că se bucură să ne cunoască, simțindu-se, astfel, mai aproape de țară, prin intermediul nostru.

Peisajul și vegetația sunt unele specific mediteraneene, la fel ca și clima, astfel că temperaturile din luna aprilie mi s-au părut perfecte pentru plajă, deși am preferat să mă plimb. Peisajele sunt, pe alocuri, înconjurate de vegetație sălbatică, peste tot se află flori de leandru, frumos colorate, ba chiar am întâlnit inclusiv pe autostradă, deasupra parapetului ce separă sensurile de mers.

Cipru este o țară controversată, prin prisma conflictelor dintre localnici și a influențelor culturale diverse, însă nicicum o țară periculoasă. Are o frumusețe simplă și o energie aparte, care izvorăște, în opinia mea, din bucuria oamenilor și din felul liniștit în care trăiesc. Dacă ați vizitat Ciprul, vă invit să împărtășiți cu mine și cu noi toți impresiile voastre, dacă nu, vă invit să citiți și următoarele articole, despre fiecare destinație în parte și să vă planificați o vacanță aici. Călătorii frumoase vă doresc! 🙂