Transilvania – ținutul multicultural și multietnic ce a adunat, de-a lungul istoriei, elemente unice ale tuturor popoarelor care l-au locuit sau care au avut influență în aceste meleaguri. Ținutul pădurilor, al munților și al râurilor, al bogățiilor naturale și culturale. Nu este de mirare faptul că a fost râvnit de marile imperii ale lumii, dar nici faptul că liderii săi au reușit, de cele mai multe ori, să împiedice înaintarea inamicilor, iar localnicii să își păstreze independența și identitatea. Însă, pentru că toate atacurile se dădeau la cetatea de scaun, aceasta trebuia să îndeplinească foarte bine și un rol militar, pe lângă cel civil (reședință și spațiu administrativ). Pentru mulți ani, aceste funcții au fost exercitate de la Castelul Corvinilor (sau Castelul Huniazilor), chiar dacă această clădire a suferit modificări de-a lungul veacurilor.
Un edificiu de asemenea importanță merită o vizită de câteva ceasuri bune, căci este locul unde s-a scris o mare parte din istoria poporului nostru și a devenit martorul tăcut al ei. Iar, dacă veți merge în lunile următoare, veți remarca prezența unui număr redus de turiști (anul 2020 a adus, din păcate, o scădere a numărului de turiști în și din întreaga lume).
Chiar dacă partea istoriei cu cea mai mare rezonanță este aceea scrisă în perioada lui Ioan (Iancu) de Hunedoara și a fiului său, îndrăgitul rege ungar Matia (Matei) Corvin, locul pare să fi fost locuit constant încă din perioada paleolitică, până la cea dacică (există o zonă cu descoperirile arheologice care confirmă acest fapt). Ceva mai aproape de domniile celor doi vestiți conducători menționați mai sus, la începutul secolului 15, tatăl lui Iancu de Hunedoara a primit de la regele Ungariei un teren pe care se afla și cetatea care, câțiva ani mai târziu, avea să devină cetatea de scaun a Transilvaniei, adică un frumos castel medieval, fortificat, ce a dăinuit în timp și a rămas cel mai mare de acest tip din România, dar și unul dintre cele mai frumoase castele gotice ale Europei.
Fiecare secol ce a trecut peste bătrâna construcție a adus și modificări arhitecturale, în funcție de necesitățile și influențele vremurilor. Au fost adăugate turnuri, bastioane și chiar aripi întregi, iar capela a fost modificată. Nici în prezent nu s-au terminat lucrările, fiind în proces de restaurare, însă cea mai mare parte a sa poate fi vizitată.
*Chiar dacă una dintre activitățile mele preferate din excursii este urcarea în turnuri și observarea regiunilor de la înălțime, la Castelul Corvinilor am evitat zonele înguste și spațiile mici (din pricina virusului care ne amenință) și am vizitat doar încăperile mari, unde nu exista riscul să mă apropii prea mult de ceilalți turiști.
Însă, până să ajungem în curțile interioare și în camerele folosite de către cei mai renumiți conducători ai Transilvaniei și ai regatului Ungariei, vă invit să priviți serie de fotografii care redau (sper eu) grandoarea acestui loc.
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Viața Evului Mediu se desfășura sub semnul pericolelor și al amenințărilor, iar marile imperii ale lumii erau în plin proces de expansiune – să ne gândim la Imperiul Otoman și la toate bătăliile pe care domnitorii Țărilor Române le-au purtat pentru apărarea ținuturilor și a tradițiilor. Într-o epocă rămasă în istorie ca finalul Imperiului Roman (de Răsărit), sfârșitul Evului Mediu și începutul Renașterii, Transilvania oferea posterității cei mai vestiți conducători ai principatului și, ulterior, ai Ungariei – dacă ați vizitat Budapesta, probabil că ați remarcat omagiile care îi sunt aduse regelui Matei Corvin, inclusiv renumita catedrală ce îi poartă numele (folosită pentru festivitățile de încoronare). Ei bine, fiul lui Iancu de Hunedoara s-a născut aici și a moștenit castelul de la tatăl său.
Interiorul nu se dezice de la stilul gotic (chiar dacă, ulterior, au fost modificate unele părți și au adoptat influențele renascentiste) și este un bun exemplu de viață medievală. Se remarcă Sala Dietei (ce devenea sală de mese la ocazii festive) și Sala Cavalerilor (unde aveau loc festivitățile), datorită dimensiunilor și a faptului că păstrează atmosfera specifică acelei perioade, dar și capela gotică și dormitorul regelui Matei Corvin. Doar cu ajutorul unui scurt exercițiu de imaginație putem vizualiza cum primele două încăperi, destul de întunecoase, se luminau cu ajutorul torțelor sprijinite pe pereți. Și cum se luau cele mai importante decizii aici, inclusiv trimiterea în turn, pentru tortură, a trădătorilor.
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Asemenea tuturor fortificațiilor Evului Mediu, nici Castelului Corvinilor nu îi lipsesc elementele de apărare (și de atac) care să permită rezistența în fața invaziilor; turnuri, bastioane, șanțul adânc, podul cu ultima parte mobilă sunt doar câteva exemple care, din fericire, au rămas întregi și pot fi observate și acum. Exceptând faptul că au apărut noi construcții (și net superioare numeric), priveliștea nu cred că diferă prea mult față de acum mai bine de cinci veacuri – iar orice armată ar fi venit către castel era observată cu mult înainte să ajungă la porțile sale, datorită amplasamentului în cel mai înalt punct al orașului.
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Odată cu pieirea lui Iancu de Hunedoara și a fiului său, castelul trece în proprietatea unei alte familii, urmând ca, în secolul 17, să aibă din nou loc lucrări de (re)construcție, din ordinul noului său proprietar, principele Bethlen (o figură cunoscută și apreciată în Transilvania acelor vremuri și nu numai, datorită înfloririi pe care regiunea a cunoscut-o cu ajutorul lui). În același secol, construcția-simbol trece în proprietatea statului maghiar, până în 1918, la finalul Primului Război Mondial.
Mi-a plăcut să pătrund prin această poartă ce duce către un trecut zbuciumat ce pare uneori prea îndepărtat, iar alteori dă impresia că se repetă, chiar dacă în forme diferite. Viața de la curte din secolul 15 se desfășura în totalitate aici, iar o parte din ea ne este exemplificată prin uneltele și prin armele pe care le putem observa în încăperi, dar și printr-o frumoasă expoziție etnografică, în care ne este prezentat portul popular (nu cred că portul acelui secol, însă unul pe care, mai mult ca niciodată, nu trebuie să îl lăsăm să piară).
Castelul Corvinilor, Hunedoara
Castelul Corvinilor, un loc al legendelor (inclusiv a uneia conform căreia Vlad Țepeș ar fi fost întemnițat aici) nu este emblematic doar pentru Hunedoara sau pentru Transilvania, ci și pentru întreaga țară. Este o parte de istorie și de Ev Mediu rămasă intactă, un edificiu reprezentativ și semnificativ al arhitecturii gotice militare și civile a acelor vremuri, pe aceste meleaguri.
Fotografii realizate cu Samsung Galaxy S20 Ultra, oferit de Samsung România, care ne invită să descoperim lumea altfel, #withGalaxy.
Citește și:
- Sighișoara anului 2020
- Viscri | Ce se ascunde în spatele caselor colorate?
- Cund| Satul de poveste din inima României
